Definita cuvantului bielă
BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară articulată, care transformă mișcarea rectilinie în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Din fr. bielle.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bielă
SMÂRȚOÁGĂ s. f. v. mârțoagă. Vezi definitia »
píhotă, píhote, s.f. (înv. și reg.) 1. unitate militară de infanterie; pedestrime. 2. (reg.) armată. 3. (reg.) adunătură, mulțime mare de oameni. Vezi definitia »
béznă (bézne), s. f. – 1. (Înv.) Abis. – 2. Întuneric, negură. Var. beznie. Sl. bezdŭna, bezdŭnŭ „abis” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Șeineanu, Semasiol., 221; Philippide, Principii, 47). După Capidan, Raporturile, 228, din rom. provine bg. bezna (alături de bezdna). Vezi definitia »
scodínă, scodíne, s.f. (reg.) jgheab (la moară, la streașină, la fântână etc.). Vezi definitia »
trambulínă (-ne), s. f. – Aparat de gimnastică care servește la sărituri. – Var. trampolin(ă). It. trampolino, cf. germ. Trampolin. Vezi definitia »