bótă (bóte), s. f. – Băț, toiag, par. – Var. boată. Mag. bot (DAR), din sl. bŭtŭ; prin urmare este dubletul lui bîtă. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. botaș, s. m. (hăitaș); botcă, s. f. (bobîrnac), pe care DAR îl derivă de la botă „butoi”; botei (var. botău), s. n. (turmă), pus în legătură de Diculescu, Elementele, 444, cu gr. βότον, și cu botă de Drăganu, Dacor., VI, 263; botie, s. f. (inflorescență). Vezi definitia »

AVANSCÉNĂ s.f. 1. Parte a scenei cuprinsă între cortină și rampă. 2. Fiecare dintre cele două loji așezate în imediata apropiere a scenei. [< fr. avant-scène]. Vezi definitia »

PALEOCLÍMĂ s.f. Paleoclimat. [Et. incertă]. Vezi definitia »

PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki. Vezi definitia »

viárbă, viárbe, s.f. (pop.) fascicul de trei fire la facerea urzelii pânzei. Vezi definitia »