Definita cuvantului prisnilic
prisnilíc s.n. (reg.) 1. titirezul fusului de tors. 2. (în forma: prisnalic) jucărie mică din lemn sau metal, cu vârf ascuțit, ce se poate roti pe o suprafață plană; sfârlează, titirez. 3. (în forma: priznilic) om vioi, sprinten, iute. 4. (în forma: priznilic) numele mai multor părți ale morii.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prisnilic
NEOZÓIC s.n. Ultima eră (grupă) geologică, care se întinde de la sfârșitul mezozoicului până astăzi și în care se continuă cu dezvoltarea mamiferelor și apariția omului; era terțiară; cainozoic. / adj. Care aparține acestei ere. [Pron. ne-o-zo-ic. / < fr. néozoïque, cf. gr. neos – nou, zoe – viață]. Vezi definitia »
SFÉȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. [Var.: (reg.) șféșnic, féșnic s. n.] – Din sl. sveštinikŭ. Vezi definitia »
PARALÓGIC, -Ă adj. Referitor la paralogie. [< fr. paralogique]. Vezi definitia »
ANÉMIC, -Ă adj. Suferind de anemie. ♦ (Fig.) Slab; fără vlagă; mic. [< fr. anémique]. Vezi definitia »
vrédnic (-că), adj. – 1. Demn, merituos. – 2. Capabil. – 3. Activ, muncitor, talentat. – Var. vrenic. Megl. vreadnic. Sl. vrĕdinŭ (Miklosich, Fremdw., 136; Cihac, II, 466; Tiktin), cf. bg. vrĕden, cr. vrednik. Vernic, adj. „demn”, pe care Graur, BL, XIV, îl explică prin sl. vĕrĭnikŭ „credincios”, nu este altceva decît var. lui vrenic. – Der. (în)vrednici, vb. (a face demn, a face merituos; refl., a merita; refl., a se face demn de, a binevoi să); vrednicie, s. f. (merit; capacitate, demnitate; hărnicie); nevrednic, adj. (nedemn; mizerabil); nevrednicie, s. f. (ticăloșie). Vezi definitia »