Definita cuvantului pristănire
pristăníre, pristăníri, s.f. 1. (înv.) cauză pentru a cărei apărare se duce o luptă susținută. 2. (reg.; în formele: pristimire și pristinire) îngăduință, permisiune.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pristănire
SEPARÁRE s.f. Acțiunea de a (se) separa și rezultatul ei; separație, despărțire. [< separa]. Vezi definitia »
ZINCOGRAFIÉRE, zincografiéri, s.f. Acțiunea și rezultatul de a zincografia; procesul de reproducere a imaginilor, desenelor etc. prin procedee zincografice. (din zincografia) Vezi definitia »
ANTIFONÁRE, antifonări, s. f. Acțiunea de a antifona și rezultatul ei; insonorizare. (din antifona) Vezi definitia »
PREDICÁRE s.f. Acțiunea de a predica și rezultatul ei; propovăduire. [< predica]. Vezi definitia »
sclipitoare Vezi definitia »