Definita cuvantului pristănitor
pristănitór, pristănitóri, s.m. (înv.) persoană care pristănește, care se alătură cuiva, îl urmează; face voia cuiva, îi ține partea.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pristănitor
BOZGOR, bozgori, s.m. Denumire atribuită ungurilor (îndeosebi secuilor) de către românii ardeleni. Termenul provine de la cuvântul bașkir, un neam turcic din zona munților Urali despre care se crede că ar fi strămoșii secuilor. În ciuda vechimii sale de aproximativ 1 mileniu, termenul a căpătat în ultimul secol o denotație peiorativă. Vezi definitia »
ULTRASONÓR, -Ă, ultrasonori, -e, adj. Ultrasonic. – Ultra- + sonor. Vezi definitia »
SEMIUȘÓR, -OÁRĂ, semiușori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Categorie semiușoară (și substantivat, f.) = categorie în care intră boxeri a căror greutate este între 57 și 60 kg și halterofili a căror greutate este între 57 și 62 kg. 2. S. m. Sportiv care aparține categoriei semiușoare (1). [Pr.: -mi-u-] – Semi- + ușor. Vezi definitia »
HIDROSPÓR s. m. (bot.) spor diseminat prin intermediul apei. (< fr. hydrospore) Vezi definitia »
STAT-MAJÓR s.n. Grup de ofițeri care funcționează pe lângă comandamentul unei mari unități; comandament al unei mari unități. [După fr. état-major, it. stato maggiore]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z