TRANZÍȚIE s.f. Trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ De tranziție = de trecere; intermediar, trazitoriu; tranzițional; (p. ext.) provizoriu. ♦ (Geol.) Transformare, schimbare treptată a unei roci în alta. [Gen. -iei. / cf. fr. transition, lat. transitio]. Vezi definitia »

MORTIFICÁȚIE s.f. Mortificare. [Gen. -iei, var. mortificațiune s.f. / cf. fr. mortification]. Vezi definitia »

a fi mâncat de prin gunoaie expr. a elimina gaze intestinale. Vezi definitia »

PARACIVILIZÁȚIE s.f. (Liv.) Stare opusă nivelului de dezvoltare al societății moderne. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

REPARTÍȚIE s.f. Repartizare, distribuire, împărțire. ♦ (Concr.) Înscris prin care se repartizează o locuință. ♦ (Ec.) Proces de repartizare a produselor între membrii societății, determinat de relațiile de producție din acea societate. [Gen. -iei, var. repartițiune s.f. / < fr. répartition]. Vezi definitia »