cocleánț! interj. (reg.) strigătul bibilicii, al câței. Vezi definitia »

LUNGÚȚ, -Ă, lunguți, -e, adj. Diminutiv al lui lung; lunguieț. – Lung + suf. -uț. Vezi definitia »

SCÂRȚ interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul ascuțit, strident produs de uși, roți etc. ♦ Cuvânt care imită zgomotul ascuțit, alternativ al unui lucru care se mișcă când într-un sens, când în altul. ♦ Compus; (depr.) scârța-scârța-pe-hârtie s. m. = funcționar, conțopist. 2. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de încălțăminte în timpul mersului. ♦ (Substantivat) Adaos (din piele) la încălțăminte, pentru a o face să scârțâie în timpul mersului. 3. (Fam.) Exclamație de dezaprobare, de împotrivire sau de dispreț față de afirmația cuiva; da' de unde! vorbă să fie! [Var.: scấrța, scấrțai interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

stihúrț s.n. (înv.) apreciere, cinstire, prețuire, respectare. Vezi definitia »

zaț (-țuri), s. n. – 1. Rămășiță, drojdie de cafea. – 2. Compoziție tipografică. Germ. Satz. – Der. zețar, s. m. (culegător în tipografie), din germ. Setzer; zețărie, s. f. (slujba de zețar; culegătorie); zețui, vb. (a culege), din germ. setzen. Vezi definitia »