ORGÁN s.n. 1. Parte a corpului, a unui organism care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții. 2. Piesă componentă a unei mașini sau a unui mecanism. 3. (Fig.) Instrument, mijloc de acțiune, de comunicare; (p. ext.) publicație, ziar. 4. Grup de persoane numite sau alese în conducerea unei organizații politice sau administrative. [Cf. lat. organum, fr. organe, germ. Organ, rus. organ]. Vezi definitia »

OPSOMÁN, -Ă s. m. f. suferind de opsomanie. (< fr. opsomane) Vezi definitia »

PRODECÁN, prodecani, s. m. 1. Membru al corpului didactic universitar care are funcția de locțiitor de decan. 2. Avocat care are funcția de locțiitor al decanului baroului. – Din germ. Prodekan, it. prodecano. Vezi definitia »

caimacan, caimacani s. m. (intl.) bișnițar. Vezi definitia »

SPONTÁN, -Ă adj. Care acționează pe moment, cu promptitudine. ♦ (Fiziol.; despre mișcări) Care se execută de la sine, fără vreo cauză exterioară aparentă. ♦ (Despre plante) Care cresc liber în natură, în stare sălbatică. [Var. spontaneu, -ee adj. / cf. fr. spontané, lat. spontaneus]. Vezi definitia »