COLOSTÁZĂ² s. f. reținere patologică a materiilor fecale în colon³. (<fr. colostase) Vezi definitia »

CELOBIÓZĂ s. f. dizaharidă din două molecule de glucoză, rezultând din hidroliza celulozei, pulbere solidă, solubilă în apă, optic activă. (< germ. Zellobiose) Vezi definitia »

CONSONÁNȚĂ s. f. 1. (muz.) îmbinare armonioasă de sunete. ◊ asemănare a sunetelor finale din două sau mai multe cuvinte. 2. (fig.) acord, înțelegere, potrivire de opinii. (< fr. consonance, lat. consonantia) Vezi definitia »

BURÉZĂ s. f. mașină pentru îndesarea balastului sub traverse. (< fr. bourreuse) Vezi definitia »

DIATÉZĂ¹ s.f. Categorie gramaticală verbală care arată raportul dintre acțiune și cel care o săvârșește. [Cf. lat., gr. diathesis]. Vezi definitia »