MIȘELÍE, mișelii, s. f. 1. Caracter specific omului mișel (1); faptă, purtare, atitudine de om mișel (1); ticăloșie, mârșăvie, infamie. 2. (Înv.) Sărăcie, mizerie. – Mișel + suf. -ie. Vezi definitia »

REMUNERÁȚIE s. f. retribuție, plată, remunerare. (< fr. rémunération, lat. remuneratio) Vezi definitia »

INOCULÁȚIE s.f. Introducere în organism a unor germeni patogeni (cu virulență atenuată); inoculare. [Gen. -iei. / cf. fr. inoculation, lat. inoculatio]. Vezi definitia »

PLEIOCROMÍE s. f. exces de materie colorantă într-un lichid organic, în special în bilă¹. (< fr. pléiochromie) Vezi definitia »

PUZDÉRIE, puzderii, s. f. 1. Resturi lemnoase care cad din tulpina cânepii sau a inului la melițare și la scărmănare. ◊ Expr. A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge. 2. Mulțime de fulgi, de stropi de ploaie, de gunoaie mărunte etc. (răscolite de vânt). 3. (Cu determinări la pl. introduse prin prep. „de”) Mulțime, număr mare. [Var.: (reg.) pozdérie s. f.] – Din sl. pozderije. Vezi definitia »