DUALITÁTE s. f. 1. coexistența a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2). 2. (log.) raport de opoziție între două funcții logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi și a argumentelor ei. 3. ă puterii = regim politic caracterizat prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse. (< fr. dualité, lat. dualitas) Vezi definitia »

TRANSCENDENTALITÁTE s. f. (Rar) Caracter transcendental. – Din engl. transcendentality. Vezi definitia »

OBTUZITÁTE s.f. Însușirea celui obtuz (2); obtuziune; lipsă de înțelegere, de pătrundere, îngustime de vederi; mărginire. [Cf. it. ottusità]. Vezi definitia »

POPULARITÁTE s. f. Calitatea de a fi popular (4); p. ext. faimă, renume. – Din fr. popularité. Vezi definitia »

INABILITÁTE s. f. lipsă de abilitate; neîndemânare, stângăcie. (< fr. inhabilité) Vezi definitia »