BÁLIGĂ, baligi, s. f. (Adesea fig.) Excrement de animale mari; băligar. [Var.: bálegă s. f.] – Cf. scr. balega, alb. balge. Vezi definitia »

HIDRARGIRÓZĂ, hidrargiroze, s. f. Boală provocată de intoxicarea cu mercur, care se manifestă prin inflamația și hemoragia gingiilor, dureri și contracții ale mușchilor, tulburări psihice etc. – Din fr. hydrargyrose. Vezi definitia »

GEÓDĂ, geode, s. f. 1. Agregat de minerale format prin depunere în cavitățile largi ale rocilor. 2. (Med.) Cavitate patologică în diverse țesuturi. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géode. Vezi definitia »

CONTRATREÁPTĂ, contratrepte, s. f. (Constr.) Suprafață verticală care formează partea din față a unei trepte (1). – Contra¹- + treaptă. Vezi definitia »

SILVICULTÚRĂ s. f. 1. știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor. 2. ramură a economiei forestiere. (< fr. sylviculture) Vezi definitia »