Definita cuvantului propăgăciune
propăgăciúne s.f. (înv.) 1. transmitere sau extindere a unei boli, a unei infecții; propagare. 2. recomandare cu insistență a unor principii, teorii, metode etc.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu propăgăciune
PROMISIÚNE s. f. făgăduială. ◊ perspectivă promițătoare. (< fr. promission, lat. promissio) Vezi definitia »
LONGLINE s.n. (Sport) Minge la tenis plasată în lungul liniei. [Pron. longlain. / < engl. long-line]. Vezi definitia »
MĂTĂCIÚNE, mătăciuni, s. f. v. mătăcină. Vezi definitia »
INCREȚIÚNE s.f. v. increție. Vezi definitia »
DEPLEȚIÚNE s.f. (Med.) Golire; (spec.) suprimare sau micșorare a unei obstrucții, a unei piedici, a circulației fluidelor. [Var. depleție s.f. / cf. fr. déplétion, lat. depletio]. Vezi definitia »