MELISOTERAPÍE s. f. tratament cu venin de albine. (< gr. melissa, albină + -terapie²) Vezi definitia »

TRANSMUTÁȚIE s.f. Transformare a unui element chimic în altul, fie prin bombardament cu corpusculi de mare energie, fie pe cale naturală. ♦ (P. ext.) Schimbare, transformare. ♦ Transmutație genetică = schimbare în ordinea liniară a genelor; transmutație radioactivă = dezintegrare radioactivă. [Gen. -iei. / cf. fr. transmutation, lat. transmutatio]. Vezi definitia »

SEISMOTERAPÍE s. f. (Med.) Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit în unele atonii funcționale; vibroterapie. [Pr.: se-is-. – Var.: sismoterapíe s. f.] – Din fr. séismothérapie. Vezi definitia »

TAHIFAGÍE s.f. Faptul, acțiunea de a mânca repede. [Gen. -iei. / < fr. tachyphagie, cf. gr. tachys – rapid, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

CONDILECTOMÍE s. f. extirpare a unui condil. (< fr. condylectomie) Vezi definitia »