LEHÁMITE s. f. (Pop.) Oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva). ◊ (În expr.) A-i fi (sau a i se face) cuiva lehamite (de ceva) = a-i fi (cuiva) silă, a se dezgusta, a se scârbi (de ceva). [Var.: lehámete s. f. – Din bg. liha mi ti „mi-e silă, m-am săturat”. Vezi definitia »

DUPLICITÁTE s. f. falsitate, fățărnicie, ipocrizie. (< fr. duplicité, lat. duplicitas) Vezi definitia »

CALAMITÁTE s. f. dezastru, catastrofă care lovește o colectivitate. (< fr. calamité, lat. calamitas) Vezi definitia »

POMÉTE s.n. pl. v. pomeți. Vezi definitia »

LUMINOZITÁTE s. f. 1. însușire a unui corp, a unui loc etc. de a fi luminos. ◊ proprietate a unui sistem optic de a transmite lumina pe care o primește. ◊ strălucire a stelelor, energia radiantă emisă de acestea în unitatea de timp. 2. (fig.) seninătate, optimism. (< fr. luminosité) Vezi definitia »