SCLAV, -Ă, sclavi, -e, s. m. și f. Persoană lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân de sclavi pentru care muncește; rob. ♦ Fig. Persoană care satisface orbește și servil voința altuia ♦ Fig. Persoană care își subordonează integral voința sau acțiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu etc. – Din lat. sclavus. Cf. fr. esclave. Vezi definitia »

hârcáv, hârcávă, adj. (înv.) bâlbâit, gângav, fâicav. Vezi definitia »

sclav, sclavi s. m. 1. (deț.) deținut care prestează servicii umilitoare, obținând, în schimb, protecția și favorurile celor puternici. 2. (er.) bărbat care se pretează la orice perversiune în schimbul obținerii unor favoruri sexuale din partea unei femei. Vezi definitia »

BOLNÁV, -Ă, bolnavi, -e, adj., s. m. și f. (Ființă) care suferă de o boală; (om) suferind, beteag. [Acc. și: (reg.) bólnav] – Din bg. bolnav. Vezi definitia »

priceáv, -ă, adj. (înv.) bețiv. Vezi definitia »