TRÚNCHI, trunchiuri, s. n. 1. Partea cea mai groasă a unui copac, cuprinsă între rădăcină și locul de unde pornesc ramurile principale; tulpină. ♦ Tulpina unui copac tăiat (de la nivelul solului, uneori curățată de crengi și de coajă); buștean. ♦ Bucată groasă de lemn (din tulpina unui copac) pe care se crapă lemnele de foc, se taie carnea etc. 2. Trupul unui om, fără cap și fără membre. 3. ♦ (Anat.; în sintagma) Trunchi cerebral = porțiunea nevraxului alcătuită din măduva prelungită, punte și mezencefal. 4. (În sintagma) Trunchi de piramidă (sau de con, de prismă) = corp geometric obținut prin secționarea unei piramide (sau a unui con etc.) printr-un plan paralel cu baza și aflat între acest plan și bază. – Lat. trunculus. Vezi definitia »

PORTSCHÍ, portschiuri, s. n. Dispozitiv care ajută la transportarea schiurilor (1). ♦ Suport fixat pe capota autoturismelor în vederea transportării schiurilor. – Port¹- + schi. Vezi definitia »

urechi s. f. pl. (la fotbal) minge strecurată printre picioarele adversarului. Vezi definitia »

a fi numai urechi expr. a asculta cu atenție. Vezi definitia »

BECHI s. n. (Reg.; în expr.) Nici bechi = absolut nimic, de loc. – Comp. magh. betu „literă”. Vezi definitia »