pichirisí (pichirisésc, pichirisít), vb. refl. – A se simți jignit, a se supăra. – Var. picarisi. Ngr. πικρίζω, aorist ἐπίκρισα (Graur, BL, IV, 108; Gáldi 227); în var. este evidentă încrucișarea cu fr. se piquer. Vezi definitia »

CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Din ngr. kathíresa (aor. lui katheró „degradez”). Vezi definitia »

iscusí, iscusésc, vb. IV (pop.) 1. a pune la încercare, a ispiti. 2. a învăța pe cineva, a-l deștepta. 3. a căpăta experiență, a deveni isteț, dibaci, îndemânatic; a se deștepta, a se deschide la minte, a-și ascuți mintea. 4. a se face vestit. 5. a deveni șiret. 6. a face pe deșteptul, pe învățatul. 7. a deveni mai fin, a se rafina, a se perfecționa. Vezi definitia »

BINDISÍ, bindisesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i păsa, a se sinchisi de ceva. – Ngr. bigentízo (aor. ebegendisa). Vezi definitia »

interisí, vb. IV (înv.) a interesa. Vezi definitia »