Definita cuvantului conciliabul
CONCILIÁBUL, conciliabule, s. n. Consfătuire (secretă) între oameni care plănuiesc ceva. [Pr.: -li-a-] – Din fr. conciliabule, lat. conciliabulum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conciliabul
TESTÍCUL s. n. glandă sexuală bărbătească, care produce spermatozoizii și hormonii sexuali. (< fr. testicule, lat. testiculus) Vezi definitia »
atributul adjectival se exprima prinädjectiv propriu-zis sau provenit din participiunumeral-cu valoare adjectivala Vezi definitia »
TABERNÁCUL s.n. v. tabernacol. Vezi definitia »
TENTÁCUL s.n. Fiecare dintre apendicele mobile și nearticulate ale unor animale, care servesc ca organ tactil, de prindere și de mișcare. [< fr. tentacule, cf. lat. tentaculum]. Vezi definitia »
Zeul atotstiutor si atotputernic. Vezi definitia »