TERIOMORFÍSM s.n. (Fil.) Natură sau formă animală atribuită divinității sau figurilor divine. [Pron. -ri-o-. / cf. it. teriomorfismo]. Vezi definitia »

SEMIDOCTÍSM s. n. Stare de semidoct; p. ext. cultură superficială. – Semidoct + suf. -ism. Vezi definitia »

PARAMORFÍSM s. n. tulburare de percepție constând în incapacitatea bolnavului de a-și prezenta imaginar obiecte sau fenomene. (< fr. paramorphisme) Vezi definitia »

PANOPTICÍSM s.n. principiul general al noii „Anatomii politice” al cărei subiect și obiect nu sunt relațiile de autoritate ci de disciplină Vezi definitia »

MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. – Manilov (n. pr.) + suf. -ism (după rus. manilovșcina). Vezi definitia »