ISPRĂVÉNIE, isprăvenii, s. f. (Pop.) Terminare, încheiere, sfârșit. – Din isprăvi + suf. -enie. Vezi definitia »

AVARÍE s. f. deteriorare suferită de o navă, de un avion, de o construcție etc. (< fr. avarie, it. avaria) Vezi definitia »

VERSIFICÁȚIE, versificații, s.f. (Mod de) dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozodice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului și ale grupării strofice; artă de a face versuri; p. ext. poezie. – Din fr. versification. Vezi definitia »

DESCRÍE, descriu, vb. III. Tranz. 1. A prezenta, a înfățișa, a zugrăvi pe cineva sau ceva. 2. A trasa o linie curbă, un arc sau un arc de cerc. 3. A parcurge o traiectorie. – Din fr. décrire (după scrie). Vezi definitia »

TATÁIE s. m. (Reg.) Apelativ familiar cu care copiii numesc pe tatăl lor; tată. ♦ Bunic. [Pr.: -ta-ie] – Tată + suf. -aie. Vezi definitia »