TAUROMAHÍE s. f. 1. (mit.) luptă a taurilor cu oamenii. 2. arta de a lupta cu taurii în arenă; coridă. (< fr. touromachie) Vezi definitia »

BIOCHORÍE (‹ engl.) s. f. (BIOL.) Parte a biocenozei, cu durată de existență redusă, apărută ca urmare a unor condiții favorabile; în b. procesele care determină circulația materiei sînt intense. Sin. microcenoză. Vezi definitia »

GUTÚIE, gutui, s. f. Fructul gutuiului; alămâioară, măr-gutuie. [Pr.: -tu-ie] – Din gutui. Vezi definitia »

întregíe s.f. (înv.) 1. parte întreagă, parte sănătoasă. 2. sănătate, vindecare. Vezi definitia »

GRÚIE, gruie, s. f. (Reg.) Cocor. – Lat. grus, gruis. Vezi definitia »