Definita cuvantului mit
MIT s.n. Povestire cu caracter fantastic, care expune diversele credințe ale popoarelor antice despre zei, despre unele întâmplări și fapte legendare. ♦ (Fig.) Născocire, poveste, basm. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. mythe, lat. mythus, gr. mythos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mit
ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Ngr. arvanites. Vezi definitia »
BANDÍT, bandiți, s. m. Persoană care face parte dintr-o bandă1 de răufăcători; tâlhar, răufăcător, gangster. – Din fr. bandit, it. bandito. Vezi definitia »
ILMENÍT s.n. Oxid natural de fier și de titan, care se găsește în unele șisturi cristaline. [Cf. fr. ilménite, rus. ilmenit < Ilmen – lac în fosta U.R.S.S.]. Vezi definitia »
AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subțire de aur (1) sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie etc.) gura aurită ! = să se realizeze ceea ce spui ! A avea gura aurită, se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur (1) sau auriu. [Pr.: a-u-] – V. auri. Vezi definitia »
MICROMETEORÍT s.m. Particulă meteorică din spațiul cosmic, de dimensiuni foarte mici. [Pron. -te-o-. / cf. fr. micro-météorite]. Vezi definitia »