MALEÓLĂ s.f. (Anat.) Fiecare dintre apofizele regiunii inferioare a tibiei și a peroneului, care formează glezna. [Pron. -le-o-. / < fr. malléole, cf. lat. malleolus – ciocănel]. Vezi definitia »

RADIOREZISTÉNȚĂ s. f. reacție a organismului sau a țesuturilor vii față de radiațiile ionizante. (< fr. radiorésistance) Vezi definitia »

ACROTÉRĂ, acrotere, s. f. Mic piedestal așezat în vârful sau la extremitățile unui fronton pentru a susține vase, statuete sau alte ornamente; p. ext. statuie, vas sau ornament așezat pe acest piedestal. – Din fr. acrotère. Vezi definitia »

FICOPORFIRÍNĂ s. f. pigment roșu al unor specii de alge. (< fr. phycoporphyrine) Vezi definitia »

AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s. f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [Pr.: a-u-di-o-] – Din fr. audiogramme. Vezi definitia »