ECUATÓR s.n. 1. Cerc imaginar al cărui plan este perpendicular pe axa polilor tereștri și ale cărui puncte sunt egal depărtate de aceștia. ◊ Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul pământesc. 2. Cercul mare rezultat din intersectarea planului ecuatorului terestru cu sfera cerească. [Pron. -cu-a-, scris și equator, pl. (rar) -oare, var. ecvator s.n. / < fr. équateur, it. equatore, cf. lat. aequare – a face să fie egal]. Vezi definitia »

VALSATÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Dansator al unui vals; bun dansator de valsuri. [Cf. it. valsatore, fr. valseur]. Vezi definitia »

negrijitór, negrijitoáre, adj. (înv.) neglijent. Vezi definitia »

vasomotór adj. m., pl. vasomotóri; f. sg. și pl. vasomotoáre Vezi definitia »

PLONJÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care plonjează; scufundător. II. s. m. scafandru. III. s. n. aparat electric portativ pentru încălzirea rapidă, prin imersiune, a unei cantități mici de lichid; termoplonjor. (< fr. plongeur) Vezi definitia »