ACÚZĂ s. f. acuzare. (< it. accusa) Vezi definitia »

PERTINÉNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este pertinent. (< fr. pertinence) Vezi definitia »

ALTERNATÍVĂ s.f. 1. Posibilitate de a alege între două lucruri, două căi, două soluții etc. 2. (Rar) Succesiune a două lucruri care vin rând pe rând. [< fr. alternative]. Vezi definitia »

póteră (pótere), s. f. – Patrulă, rond, grup de urmăritori ai unui evadat. Sl. potĕra „persecuție” (Miklosich, Lexicon, 648; Cihac, II, 281), cf. bg. poter, sb. potjera, slov. potir, megl. putirés „a prinde”. – Der. poteraș, s. m. (polițai, ipistat). Vezi definitia »

spielușínă, spielușíne, s.f. (reg.) pieliță care acoperă miezul de nucă. Vezi definitia »