AUTOVACCINÁRE s.f. Acțiunea de a autovaccina. [Pron. a-u-, pl. -nări, după fr. autovaccination]. Vezi definitia »

SCĂRPINĂTOÁRE, scărpinători, s. f. 1. Dispozitiv, obiect cu care sunt scărpinate (sau de care se freacă pentru a se scărpina) unele animale domestice. 2. Obiect în formă de bețișor, prevăzut la un capăt cu o lopățică, folosit odinioară de oameni pentru a se scărpina. – Scărpina + suf. -ătoare. Vezi definitia »

zeciuíre (înv.) s. f., g.-d. art. zeciuírii; pl. zeciuíri Vezi definitia »

CAPITALIZÁRE s.f. Acțiunea de a capitaliza. [< capitaliza]. Vezi definitia »

ȘPRIȚUÍRE¹, șprițuiri, s. f. Acțiunea de a se șprițui¹ și rezultatul ei. – V. șprițui¹. Vezi definitia »