Definita cuvantului puntură
puntúră, puntúri, s.f. 1. (înv.) împunsătură, înțepătură; urmă lăsată de o împunsătură. 2. (reg.) fel de a coase, de a broda, de a croșeta prin care se obțin ornamente rotunde.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu puntură
CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel. – Din fr. cémentite. Vezi definitia »
smintitúră, smintitúri, s.f. (înv.) sminteală, nebunie, scrânteală. Vezi definitia »
CEREALICULTÚRĂ s. f. Ramură a agriculturii care studiază cultura cerealelor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. céréaliculture. Vezi definitia »
TRAPÍSTĂ s.f. v. trapist. Vezi definitia »
ÍDRĂ s.f. v. hidră. Vezi definitia »