ULCERÁȚIE, ulcerații, s. f. Leziune a pielii sau a unor mucoase; helcoză; spec. ulcer (1). – Din fr. ulcération. Vezi definitia »

WALKIE-TALKIE cuv. engl. (Pr: uóchi-tóchi) Aparat portabil de emisie-recepție la mică distanță. Vezi definitia »

EPIGENÍE s.f. Epigeneză. [Gen. -iei. / < fr. épigénie]. Vezi definitia »

INAMICÍȚIE s.f. (Rar) Ură, dușmănie, inimiciție. [Gen. -iei. / cf. it. inimicizia, după amic]. Vezi definitia »

SUPLICÁȚIE s. f. 1. rugăciune publică ordonată în anumite ocazii de senatul roman. 2. observație adresată după Restaurație parlamentul francez regelui. 3. rugăminte umilă, implorare fierbite. (< fr. supplication, lat. supplicatio) Vezi definitia »