știúcă (-ci), s. f. – 1. Pește răpitor (Esox lucius). – 2. (Arg.) Pantof. Sl., cf. bg., rus. štuka (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 394). Vezi definitia »

premândeálă, premândéli, s.f. (înv.) trai, viețuire; locuire. Vezi definitia »

ELVEȚIÁNCĂ, elvețience, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară de acolo. [Pr.: -ți-an-] – Elvețian + suf. -că. Vezi definitia »

pișpăitúră, pișpăitúri, s.f. (înv.) șoaptă veninoasă (la urechea cuiva); pișpăit, cleveteală, intrigăraie. Vezi definitia »

RECALESCÉNȚĂ s. f. Creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire, care se manifestă vizibil printr-o licărire a metalului. – Din fr. recalescence. Vezi definitia »