MEHMENDÁR, mehmendari, s. m. (Turcism; în evul mediu, în Moldova și în Țara Românească). 1. Boier (sau funcționar) care însoțea în călătorie pe domn sau o persoană oficială de rang înalt, îngrijindu-se de găzduirea lor. 2. Comisar special însărcinat cu aprovizionarea. – Din tc. mihmandar. Vezi definitia »

Dicționar. Vezi definitia »

SUBLOCATÁR, -Ă s. m. f. subchiriaș. (după fr. sous-locataire) Vezi definitia »

CHIHLIMBÁR, chihlimbare, s. n. Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și întrebuințată la fabricarea unor obiecte de podoabă; ambră. [Var.: chihlibár, chilimbár s. n.] – Din tc. kehlibar. Vezi definitia »

FALIMENTÁR, -Ă adj. În stare de faliment; insolvabil. ♦ (Fig.) Prăbușit, ruinat, distrus. [< faliment + -ar]. Vezi definitia »