Definita cuvantului pușcătură
pușcătúră, pușcătúri, s.f. (înv. și pop.) 1. împușcătură; detunătură, zgomot de armă de foc. 2. distanță până la care ajunge proiectilul unei arme de foc. 3. vânătoare. 4. (reg.) zgomotul exploziei dintr-o mină. 5. (reg.) cartuș special folosit pentru dislocarea rocilor din mină; patron. 6. (reg.) preducea, semn prin perforare în urechea oilor. 7. (reg.) coardă de arc.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pușcătură
DIAGONÁLĂ, diagonale, s.f. – V. diagonal (I) [DEX'98] Vezi definitia »
ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence) Vezi definitia »
stérnă, stérne, s.f. 1. (înv.) rezervor de apă. 2. (reg.) miriște. Vezi definitia »
VÓLTĂ s.f. 1. Mișcare în formă de cerc (făcută mai ales de un călăreț cu calul într-un manej). ♦ Mișcare făcută pentru a para o lovitură a adversarului la scrimă. 2. Schimbare de direcție a unei nave, astfel ca vântul să treacă dintr-un bord în celălalt. 3. (Muz.) Volta. ♦ (Lit.) Diviziune a canțonei. [< it. volta, cf. fr. volte]. Vezi definitia »
HIDRAZÍNĂ s. f. compus organic bazic, toxic, combinație a azotului cu hidrogenul, folosit ca agent reductor, antioxidant, anticorosiv și de vulcanizare etc. (< fr. hydrazine) Vezi definitia »