SUMÁC s.n. Arbust mediteranean ale cărui frunze, bogate în tananți, sunt folosite la fabricarea pieilor fine. [< fr. sumac, cf. ar. summâq]. Vezi definitia »

ciofleác, ciofléci, s.m. (reg.) om de nimic, ciofleagă, târâie-brâu, pierde-vară. Vezi definitia »

CAIÁC, caiace, s. n. 1. Ambarcație de sport ascuțită la ambele capete, cu suprafața de alunecare netedă sau în clinuri și care este condusă cu una sau două padele. 2. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). 3. Ambarcație mică, cu înveliș din piele de focă, folosită de eschimoși. [Pr.: -ca-iac] – Din fr. kayak. Vezi definitia »

tun la capac expr. (intl.) 1. redus la tăcere. 2. omorât. Vezi definitia »

BAC² s.n. 1. Piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat la menghină, la filieră etc. ♦ Piesă în care se fixează vârful bocancului legat de schiuri; falcă. 2. Instalație specială pentru inițierea și perfecționarea canotorilor, caiaciștilor și canoiștilor. [Pl. -curi. / < germ. Backe]. Vezi definitia »