POZNÁȘ, -Ă, poznași, -e, adj. 1. (Pop. și fam.; despre oameni; adesea substantivat) Care face pozne; care spune glume; (despre manifestări ale oamenilor) care provoacă hazul; glumeț, mucalit, șugubăț, hăzos, amuzant. ♦ (Adverbial) în mod interesant, amuzant, nostim. 2. (Rar) Curios, ciudat, straniu. ♦ Care produce neplăceri; buclucaș. – Poznă + suf. -aș. Vezi definitia »

BOLOVĂNÍȘ, bolovănișuri, s. n. Teren pietros, plin de bolovani. – Bolovan + suf. -iș. Vezi definitia »

ROTÁȘ, rotași, s.m. (La pl.) Perechea de cai înhămați la oiște; (la sg.) fiecare dintre cei doi cai care formează această pereche. Vezi definitia »

SÁBAȘ s. n. (Înv.) Ban dat ca bacșiș. [Var.: sábuș s. n.] Vezi definitia »

CEAÚȘ, ceauși, s. m. 1. Funcționar inferior la turci, care îndeplinea funcția de ușier, de curier sau de aprod (1) al curții. 2. Nume dat, în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova, unor funcționari publici: a) șef al unei cete de slujitori; b) căpetenie de surugii; c) căpetenia vânătorilor domnești; d) aprod (3). 3. (Înv.) Om de serviciu la sinagogă. – Din tc. çavuș. Vezi definitia »