FAYOLÍSM s.n. Doctrină administrativă potrivit căreia normele conducătoare din marile întreprinderi se pot aplica și în administrația de stat. [Pron. fa-io-. / < fr. fayolisme, cf. Fayol – inginer și administrator francez]. Vezi definitia »

IDIOMORFÍSM s. n. însușirea de a fi idiomorf. (< fr. idiomorphisme) Vezi definitia »

PAROXÍSM s.n. 1. Intensitate maximă a unei boli, a unui sentiment etc. ♦ Surescitare, tulburare extremă. 2. Intensificare bruscă a activității forțelor interioare ale Pământului, care duce la formarea munților și la modificări ale scoarței terestre. [Pl. -me, -muri. / cf. fr. paroxysme, germ. Paroxysmus, it. parossismo, gr. paroxysmos]. Vezi definitia »

TRIALÍSM s. n. (Livr.) Sistem compus din trei elemente. ♦ Uniune alcătuită din trei state care sunt conduse de un singur suveran. [Pr.: tri-a-] – Din fr. trialisme. Vezi definitia »

NEOANACREONTÍSM s.n. Revenire la sfârșitul sec. XVIII, la stilul și temele anacreontice tradiționale. [< fr. néo-anacréontisme]. Vezi definitia »