Definita cuvantului monocord
MONOCÓRD, -Ă adj. (Despre instrumente muzicale) Cu o singură coardă. ♦ (Fig.) Monoton, uniform, inexpresiv. // s.n. Instrument cu o singură coardă, folosit pentru a determina raporturile numerice ale sunetelor și a acorda alte instrumente. [< fr. monocorde, cf. gr. monos – unic, chorde – coardă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu monocord
BARD s.m. (Ist.) Poet celt care cânta în poeziile sale pe zei sau pe eroi. ♦ (P. ext.) Poet național. [< fr. barde, it. bardo < celt. bardas]. Vezi definitia »
TRICÓRD s.n. Scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă. [Pl. -duri. / < fr. tricorde, cf. gr. tri – cu trei, chorde – coardă]. Vezi definitia »
GOLIÁRD s.n. Nume dat poeților medievali de limbă latină, rătăcitori, care celebrau în poeziile lor bucuria de a trăi, într-un spirit libertin, adesea satiric, trădând resentimentele unor inși certați cu morala societății timpului. ♦ Student medieval. [Pron. -li-ard. / < fr. goliard, it. goliardo, cf. v.fr. gouliard < lat.t. familia Goliae – familia lui Goliat]. Vezi definitia »
BILIÁRD2 s.n. Bilion. [Pron. -li-ard. / < fr. billard]. Vezi definitia »
BAYARD [baiár], Pierre TERRAIL [terái] senior de (c. 1476-1524), cavaler francez. Supranumit „Cavalerul fără frică și prihană”. S-a remarcat în campaniile din timpul războaielor franco-spaniole pentru supremația în Italia. Erou de epopee. Vezi definitia »