CALORIMETRÍE s. f. parte a fizicii care studiază metodele de măsurare a căldurii. ◊ metodă de măsurare a cantității de căldură consumate de către corpul uman. (< fr. calorimétrie) Vezi definitia »

ARHEOGRAFÍE s. f. Disciplină istorică care se ocupă cu publicarea textelor și a manuscriselor antice. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéographie. Vezi definitia »

INVÁZIE, invazii, s. f. 1. Intrare neașteptată, năvălire a unei armate inamice într-o țară (cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga); cotropire, invadare; p. ext. năvălire, venire neașteptată și în număr mare a cuiva sau a ceva într-un anumit loc. 2. Apariție rapidă și masivă, cu caracter de calamitate, într-o regiune, a unor specii de plante sau de animale dăunătoare sau parazite. 3. (Med.) Stadiu în evoluția ciclică a unei boli infecțioase, care durează de la apariția primelor semne de boală până la instalarea fenomenelor clinice caracteristice. – Din fr. invasion, lat. invasio. Vezi definitia »

TERMOTAXÍE s.f. Termotactism. [Cf. gr. therme – căldură, taxis – ordine]. Vezi definitia »

LAPAROTOMÍE, laparotomii, s. f. Operație chirurgicală care constă în deschiderea peretelui abdominal; celiotomie. – Din fr. laparotomie. Vezi definitia »