REGALÍSM s.n. Concepție politică care preconizează regalitatea ca formă de guvernământ; atașament față de rege; monarhism. [După fr. royalisme]. Vezi definitia »

CRITICÍSM s.n. 1. Denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând „critica cunoașterii” drept condiție prealabilă a oricărei cercetări filozofice. 2. Doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv. ♦ Critică fără discernământ, exagerată sau chiar rău intenționată. [< fr. criticisme]. Vezi definitia »

REVIZIONÍSM s.n. 1. Atitudine sau acțiune care urmărește revizuirea și modificarea unui tratat, a unei legi etc. 2. (În ideologia marxistă) Curent ideologic-politic din mișcarea muncitorească internațională care golește de conținut sau neagă principiile fundamentale ale marxismului și tinde să înlocuiască bazele politice, filozofice și economice ale marxismului prin teorii reformiste, oportuniste de dreapta. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. révisionnisme, rus. revizionizm]. Vezi definitia »

PEISAGÍSM s. n. arta peisajului. (< fr. paysagisme) Vezi definitia »

BELICÍSM s. n. atitudine, doctrină a celor care preconi-zează folosirea forței, a războiului. (< fr. bellicisme) Vezi definitia »