Definita cuvantului moral
MORÁL, -Ă adj. 1. Conform principiilor moralei. ♦ Din care se trage o învățătură, didactic. 2. Referitor la psihic, spirit sau intelect; intelectual, spiritual. // s.n. Ansamblul facultăților psihice, spirituale. ♦ Stare de spirit, dispoziție sufletească. ♦ Curaj. [Cf. lat. moralis, fr. moral].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu moral
UROGENITÁL, -Ă adj. Genito-urinar. [< fr. urogénital]. Vezi definitia »
OFICIÁL, -Ă, oficiali, -e, adj. 1. Care emană de la o autoritate, de la un guvern, de la un stat; care este declarat, stabilit prin lege; care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat. Buletinul oficial = periodic în care se publică legile, regulamentele, decretele etc. autorităților de stat. ♦ Propriu actelor guvernamentale, documentelor administrației de stat; în stilul, în maniera actelor, a documentelor autorităților, ale statului. 2. Care se conformează legilor, regulilor, formalităților, tradițiilor (unui stat); aprobat, convenit între autorități. 3. Fig. De o politețe rece, calculată; solemn, formal, stereotip. [Pr.: -ci-al] – Din lat. officialis, fr. officiel. Vezi definitia »
MACROCEFÁL, -Ă adj. Cu craniul mare; megalocefal. [< fr. macrocéphale, cf. gr. makros – mare, kephale – cap]. Vezi definitia »
BRANHIÁL, -Ă adj. referitor la branhii. (< fr. branchial) Vezi definitia »
ANCESTRÁL, -Ă, ancestrali, -e, adj. Strămoșesc. – Din fr. ancestral. Vezi definitia »