Definita cuvantului bucluc
buclúc (buclúcuri), s. n. – 1. (Banat) Bălegar, îngrășămînt. – 2. (Mold.) Bunuri gospodărești, obiecte casnice. – 3. Necaz, neplăcere, încurcătură. – Var. bocluc. Tc. bokluk „bălegar” și „ceartă” (Șeineanu, II, 53; Lokotsch 329; Ronzevalle 53), cf. sb. bokluk „murdării”, bg. bokluk „bălegar”. Roesler 590 îl derivă incorect din tc. boklu „care face cute”. – Der. buclucaș, adj. (certăreț, gîlcevitor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bucluc
bălătrúc s.n. (reg.) piatră rotundă de pisat sarea. Vezi definitia »
țâdúc, țâdúci, s.m. (reg.) s.m. (reg.) butuc. Vezi definitia »
MÂNZÚC, mânzuci, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uc. Vezi definitia »
cáuc3, -ă adj. (reg.) prost, năuc. Vezi definitia »
LÍHTDRUC s.n. (Poligr.) Fototipie. [< germ. Lichtdruck]. Vezi definitia »