REDUCȚIONÍSM s. n. Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene, structuri sau valori complexe ale realității sau ale cunoașterii, prin reducerea lor la concepte, structuri, legi sau configurații mai simple. ♦ Simplificare excesivă. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. reductionism. Vezi definitia »

INTERACȚIONÍSM s. n. curent psihologic care explică comportamentul prin interacțiunea dintre persoane și situații. (< interacțiune + -ism) Vezi definitia »

AUTOMATÍSM s. n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. 2. Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori; mișcare, gest stereotip la care nu participă conștiința. [Pr.: a-u-] – Din fr. automatisme. Vezi definitia »

ELECTROTRAUMATÍSM s. n. electrocutare. (< fr. électrotraumatisme) Vezi definitia »

fușerism s. n. sg. (pub., peior.) atitudine prin care se încurajează lipsa de calitate a unei activități, lucrul făcut de mântuială. Vezi definitia »