ARGÓS adj. m. (Grecism; despre preoți) Căruia i s-a interzis pentru câtva timp să slujească în biserică. – Ngr. argos. Vezi definitia »

ÉTHOS s.n. v. etos. Vezi definitia »

ADÁOS, adaosuri, s. n. Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. ♦ (Reg., în expr.) A porni într-adaos = a deveni însărcinată. [Var.: adáus s. n.] – V. adăuga. Vezi definitia »

AÚLOS s. n. instrument de suflat cu ancie dublă, la grecii antici. (< fr., gr. aulos) Vezi definitia »

NEMILÓS, -OÁSĂ, nemiloși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Care nu cunoaște mila; neîndurător, aspru, crud, nemilostiv. ♦ Fig. (Despre boli) Incurabil. – Ne- + milos. Vezi definitia »