ADERÉNȚĂ s. f. 1. legătură, lipire. 2. bridă (4). 3. (fiz.) forță care menține alăturate două corpuri în contact. 4. (constr.) fenomen de legătură între beton și oțel. ◊ (metal.) fenomen de prindere pe suprafața pieselor turnate a unor cruste, care provoacă defecte. 5. aderare, solidarizare conștientă. (< fr. adhérence, lat. adhaerentia) Vezi definitia »

SÍLCĂ, silce, s. f. Sfoară cu care se leagă bucățelele de plută în frânghia carmacelor. – Et. nec. Vezi definitia »

BISERICÚȚĂ, bisericuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui biserică. 2. Fig. Cerc îngust de oameni, cu preocupări egoiste, dușmănoase colectivității; gașcă. Vezi definitia »

CATASTRÓFĂ s.f. 1. Nenorocire mare, dezastru, calamitate; tragedie. 2. Momentul rezolvării conflictului unei tragedii clasice; deznodământ. [< fr. catastrophe, cf. gr. katastrophe – revărsare, întoarcere]. Vezi definitia »

AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIE ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl. International Atomic Energy Agency – I.A.E.A.) V. Organizația Națiunilor Unite. Vezi definitia »