DESPERECHEÁ, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Des¹- + [îm]perechea. Vezi definitia »

ENUCLEÁ vb. tr. a extirpa un organ (ochi), o tumoare prin separare de țesuturile învecinate. ◊ (biol.) a îndepărta experimental nucleul. (< lat. enucleare) Vezi definitia »

DUȘUMEÁ, dușumele, s. f. Pardoseală de scânduri (a unei încăperi). – Din tc. döșeme. Vezi definitia »

suveicheá s.f. (reg.) suveică mică; suveicuță. Vezi definitia »

precădeá, vb. II (înv.) a avea întâietate față de altcineva sau față de altceva. Vezi definitia »