ALĂMÁR, alămari, s. m. Persoană care lucrează sau vinde obiecte de alamă. – Din alamă + suf. -ar. Vezi definitia »

LOBULÁR, -Ă, lobulari, -e, adj. Care are forma unui lobul; care este împărțit în lobuli; care aparține unui lobul. – Din fr. lobulaire. Vezi definitia »

BICARPELÁR, -Ă adj. provenit din două carpele. (< fr. bicarpellaire) Vezi definitia »

BALANSOÁR s.n. Fotoliu cu două tălpi curbate care se poate balansa. [Pron. -soar, pl. -re. / < fr. balançoire]. Vezi definitia »

MUDEJÁR [-HAR] I. adj., s. m. (musulman) rămas în Castilia după recucerirea creștină. II. adj. artă ~ = artă dezvoltată în sec. XII-XV în Spania în teritoriul aflat sub stăpânirea feudalității catolice, cu motive, forme și structuri islamice (arcul în formă de potcoavă, decorul în care împletitura și motivele sunt stilizate până la arabesc, policromia exterioară a edificiilor, preferința pentru lemnul sculptat în casetoane sau pentru ceramica cu reflexe metalice etc.). (< fr. mudéjar, sp. mudejar) Vezi definitia »