pieptuí, pieptuiésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a-și disputa întâietatea. 2. a bate pe cineva. 3. a face vârf (la un stog). Vezi definitia »

rucul(u)í, rucul(ui)ésc, vb. IV (reg.) a fi recrutat, încorporat. Vezi definitia »

încujluí, încujluiésc, vb. IV refl. (reg., înv.) a intra în relații de amor cu cineva; a se năvădi, a se îngurlui, a se încuiba, a se cuibări. Vezi definitia »

fituí, fituiésc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfârși, a se termina, a se isprăvi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a mânca banii. Vezi definitia »

a lua luleaua neamțului expr. a se îmbăta. Vezi definitia »