postâmpí, postâmpésc, vb. Vezi definitia »

RĂPÍ, răpesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua cu sila pe cineva, a duce cu sine în mod silnic pe cineva; a fura. ♦ A lua pe cineva dintre cei vii, a curma viața cuiva. ♦ A smulge pe cineva dintr-un loc. 2. A lua (prin abuz) ceva, a se face stăpân pe un bun material care aparține altuia; a jefui. ♦ A cotropi (un teritoriu, o țară etc.). ♦ Fig. A lipsi pe cineva de..., a smulge ceea ce i se cuvine, ceea ce îi revine cuiva. 3. Fig. A fermeca, a încânta, a vrăji, a captiva. [Var.: (înv. și pop.) hrăpí vb. IV] – Din lat. rapire (= rapere). Vezi definitia »

limpí, limpésc, vb. IV (reg.) 1. a bea trăgând cu limba. 2. a cotrobăi prin oale pentru a mânca câte puțin din ele. Vezi definitia »

șupí², șupésc, vb. IV 1. (înv.) a jefui; a răpi. 2. (despre persoane) a bate, a lovi. Vezi definitia »

hupí, hupésc, vb. IV (reg.) 1. a flămânzi. 2. (despre cereale, legume, fructe) a nu lega, a nu se coace, a nu se dezvolta, a avea bobul sec, zbârcit. Vezi definitia »