căiúș (-șuri), s. n. – Curea, laț. Tc. kais (Șeineanu, II, 25). Vezi definitia »

NOURÁȘ, nourași, s. m. Norișor. [Pr.: no-u-] – Nour + suf. -aș. Vezi definitia »

bruș (brúși), s. m. – 1. Bulgăre, cocoloș. bucată. – 2. Tocilă. – Var. brus. Sl. (cf. bg. bruš, sb., cr., slov., ceh., pol. brus „tocilă”), v. Cihac, II, 29. – Der. bruși, vb. (a se bate cu bulgări de zăpădă). Vezi definitia »

poáleș, -ă, adj. (reg.; despre oameni și animale) mare, gras, voinic. Vezi definitia »

CÓNTOȘ s. n. v. contăș. Vezi definitia »