CĂCĂDÚȘĂ, căcădúșe, s. f. Măceașă. (din căcăder) Vezi definitia »

STÁNȚĂ s. f. strofă dintr-un număr determinat de versuri, care are un înțeles complet. ◊ (pl.) poezie scrisă în astfel de strofe; (p. ext.) poezie. (< fr. stance, it. stanza) Vezi definitia »

MOLIBDENÍTĂ s. f. v. molibdenit. Vezi definitia »

AUTOHÁLTĂ, autohalte, s. f. Haltă pentru autobuze. – Din auto² + haltă. Vezi definitia »

RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. -tură. Vezi definitia »