Definita cuvantului risipitură
risipitúră, risipitúri, s.f. (reg.) 1. belșug, abundență. 2. împrăștiere, alungare; înfrângere, zdrobire. 3. dărâmare, năruire, distrugere.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu risipitură
a da prin șperlă expr. 1. a se purta rău (cu cineva); a maltrata (pe cineva). 2. a trăda; a părăsi (pe cineva). Vezi definitia »
COMPRÉSĂ s.f. Bucată de pânză care se aplică (udată cu apă sau cu un medicament) pe o parte bolnavă a corpului. [< fr. compresse]. Vezi definitia »
CETÓZĂ s.f. Glucidă care conține o grupare cetonică în moleculă. [< fr. cétose]. Vezi definitia »
AUTOSINDÉZĂ s. f. împerechere în meioză a cromozomilor de aceeași origine paternală. (< fr. autosyndèse) Vezi definitia »
CETOLÍZĂ s. f. distrugere a corpilor cetonici. (< fr. cétolyse) Vezi definitia »